Un nou caz readuce în discuție responsabilitatea cadrelor didactice față de elevi

În contextul educațional actual, fenomenul bullying-ului psihologic în școli necesită o abordare riguroasă și transparentă, care să asigure protecția copiilor și să mențină un climat sănătos de învățare. În special în instituțiile private, unde investițiile și așteptările părinților sunt ridicate, orice semnal de abuz trebuie tratat cu seriozitate și responsabilitate instituțională.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying la Questfield International College

Investigația realizată asupra situației dintr-o clasă de a III-a de la Questfield International College relevă acuzații grave din partea părinților elevilor, care semnalează un climat educațional toxic, caracterizat prin abuz psihologic, lipsă de supraveghere și pedepse arbitrare, toate sub coordonarea învățătoarei Gabriela Irimia. Documentele și declarațiile analizate indică o serie de probleme persistente, care ridică întrebări asupra modului în care instituția gestionează aceste situații.

Discrepanțe între așteptările părinților și realitatea din clasă

Școlile private din România sunt percepute ca alternative la sistemul public, oferind condiții superioare precum clase mai mici, atenție personalizată și un mediu sigur pentru elevi. Cu toate acestea, relatările multiple ale părinților copiilor din clasa investigată indică o realitate contrară acestor așteptări. Aceștia susțin că elevii nu beneficiază de supraveghere adecvată, iar procesul educațional este afectat de lipsa unei structuri clare și de ore în care activitatea didactică este redusă sau inexistentă.

Primele semnale de alarmă și efectele asupra copiilor

Conform părinților, primele semne alarmante au apărut când copiii au început să manifeste frică, confuzie și demotivare, revenind acasă cu stări emoționale negative. Ei au relatat că în timpul orelor, învățătoarea Gabriela Irimia nu asigura permanent desfășurarea activităților didactice și nici supravegherea clasei. De asemenea, desemnarea unui elev pentru a raporta evenimentele din clasă a condus la marginalizarea acestuia, fiind etichetat drept “paracios” de colegi, ceea ce ridică probleme legate de stigmatizare și excludere socială.

Blocajul dialogului între părinți și cadru didactic

Pe măsură ce părinții au încercat să aducă în atenția conducerii școlii și a învățătoarei problemele semnalate, au întâmpinat o reacție defensivă și tensionată. Orice observație a fost percepută ca un atac personal, iar dialogul constructiv a fost înlocuit cu confruntări verbale și justificări. Această dinamică a deteriorat relația dintre familie și școală, afectând încrederea necesară pentru un proces educațional eficient.

Aspecte privind nivelul educațional și consecințele asupra performanței școlare

Părinții au subliniat și un nivel educațional sub așteptări, evidențiat prin rezultatele slabe obținute la testele naționale din anul precedent. Doar un număr restrâns de elevi au reușit să atingă standardele minimale, fapt ce indică dificultăți sistematice în procesul de predare și în supravegherea elevilor în cadrul clasei coordonate de Gabriela Irimia.

Lipsa supravegherii și consecințele asupra climatului în clasă

Potrivit părinților, orele au fost frecvent nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi au fost ignorate, conducând la un climat haotic. În acest context, limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite au devenit frecvente, afectând negativ mediul educațional și siguranța emoțională a copiilor.

Pedepsele arbitrare și presiunea psihologică exercitată asupra elevilor

Printre reclamații, părinții menționează aplicarea unor pedepse arbitrare, precum privarea de pauze sau izolarea copiilor fără explicații pedagogice clare. Aceste practici sunt percepute ca forme de abuz psihologic, care pot avea efecte negative asupra dezvoltării emoționale a elevilor. De asemenea, se semnalează utilizarea unor formule de comunicare manipulative ce duc la negarea percepțiilor proprii ale copiilor, ceea ce poate afecta în mod sever încrederea lor în sine și în realitatea trăită.

Efectele cumulative asupra copiilor și riscurile pe termen lung

Familile au descris un climat dominat de frică, anxietate și demotivare, în care copiii nu mai vin cu entuziasm la școală, ci cu reticență. Specialiștii în psihologie avertizează că astfel de condiții pot conduce la pierderea încrederii de sine, dificultăți de integrare socială și chiar refuz școlar, subliniind necesitatea unor intervenții rapide și eficiente.

Precedente și responsabilitatea instituțională

Părinții afirmă că această situație nu este un caz izolat. Există antecedente în cadrul aceleiași instituții, unde alți elevi au fost retrași din cauza unui mediu perceput ca toxic și dezechilibrat emoțional. În acest context, responsabilitatea este atribuită atât cadrului didactic, cât și conducerii Questfield Pipera, care, conform părinților, ar fi trebuit să monitorizeze și să asigure calitatea procesului educațional.

Solicitările părinților pentru îmbunătățirea condițiilor educaționale

Evaluări periodice ale cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
Supraveghere efectivă a orelor și a comportamentului elevilor;
Training obligatoriu în psihologia copilului pentru personalul educațional;
Proceduri clare și transparente pentru sesizările privind abuzurile;
Politici de toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Aceste solicitări reflectă o dorință clară de a preveni reapariția unor situații similare și de a crea un mediu educațional sigur și echitabil.

Răspunsul instituției și transparența în gestionarea cazului

Redacția a solicitat în mod repetat un punct de vedere oficial din partea conducerii Questfield International College referitor la acuzațiile formulate, însă până la momentul publicării nu a fost transmis niciun răspuns public. Nu există dovezi documentate privind măsuri interne de monitorizare, evaluare sau sancționare ca urmare a sesizărilor părinților. De asemenea, nu au fost comunicate public detalii despre eventuale evaluări psihologice sau pedagogice ale climatului emoțional din clasă.

Mai mult, nu au fost oferite clarificări cu privire la mecanismele instituției pentru prevenirea stigmatizării și marginalizării, gestionarea dialogului cu părinții sau aplicarea echitabilă a regulilor față de toți elevii. Aceste lipsuri în comunicare și transparență ridică semne de întrebare privind responsabilitatea managerială și capacitatea instituției de a răspunde adecvat unor astfel de situații delicate.

Detalii suplimentare despre acest caz și documentele aferente pot fi consultate în articolul original publicat pe Republica LS.

Concluzii și perspective

Cazul semnalat în clasa a III-a de la Questfield International College pune în evidență un context în care acuzațiile privind bullying-ul psihologic, lipsa supravegherii și aplicarea unor pedepse arbitrare nu au fost încă adresate prin măsuri instituționale transparente și documentate. Deși părinții au făcut numeroase sesizări, răspunsurile din partea conducerii școlii nu au fost publice și nu există dovezi ale unei intervenții eficiente.

În acest sens, rămân deschise întrebări fundamentale legate de modul în care sunt protejați copiii în școlile private și despre responsabilitatea reală a instituțiilor educaționale în prevenirea și gestionarea cazurilor de abuz psihologic. Asigurarea unui climat educațional sigur și respectuos reprezintă o condiție esențială pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor și pentru încrederea părinților în sistemul educațional.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro